Etiologie și factori de risc

Cancerul peritoneal poate avea la origine celule canceroase care sunt împrăștiate de la nivelul unei tumori primare cu altă localizare la nivelul corpului uman. Cele mai comune organe de origine pentru metastazele peritoneale (carcinomatoză peritoneală) sunt colonul, stomacul și ovarele.

Simptome

  • Manifestările clinice apărute în cazul carcinomatozei peritoneale sunt de cele mai multe ori expresia formațiunii tumorale primare şi mai rar efectele generate de procesul de metastazare tumorală;
  • Distensie abdominală pe seama acumulării de lichid intraabdominal (ascita);
  • Disconfort abdominal;
  • Scădere în greutate fără o cauză aparentă;
  • Grețuri, constipație;
  • Lipsa poftei de mâncare;
  • Oboseală.

Diagnostic

  • Dozarea markerilor tumorali – antigenul carcino-embrionar (CEA) pentru cancerul de colon, CA 19-9 pentru cancer pancreatic și CA-125 pentru cancerul ovarian;
  • Ecografia abdominală- metodă imagistică neinvazivă și atraumatică, bazată pe ultrasunete, care presupune vizualizarea organelor intrabdominale; poate detecta ascita, dar nu este de obicei suficient de sensibilă pentru a detecta cancerul peritoneal sau tumorile primare;
  • Tomografia computerizată (CT) – realizează o serie de imagini detaliate a anumitor regiuni din corp, aceste imagini sunt preluate din diferite planuri; pentru o evidențiere mai bună a regiunii explorate se utilizează substanța de contrast. Nu este foarte exactă în detectarea nodulilor de cancer peritoneal, mai ales în stadiile incipiente ale bolii. În general, nodulii tumorali trebuie să fie de cel puțin un 1 cm pentru a putea fi detectați de CT;
  • Endoscopia – se efectuează când se suspicionează localizarea tumorii primare la nivelul tractului gastro-intestinal – metoda presupune introducerea unui tub prevăzut la capăt cu o camera în cavitatea bucală pentru investigarea esofagului, stomacului și duodenului (eso-gastro-duodenoscopie) sau prin orificiu anal pentru investigarea intestinului gros (colonoscopie); în timpul acestei investigații se pot preleva și biopsii;
  • Tomografia cu emisie de pozitroni (PET): realizează o imagine care poate ajuta la aflarea extensiei celulelor canceroase în tot organismul. În această examinare se folosește un radionuclid (glucoza) care se injectează intravenos și se obține o imagine care evidențiază structurile ce utilizează glucoza; celulele neoplazice sunt mai active metabolic și utilizează glucoza mai intens decât celulele normale;
  • Laparoscopia diagnostică – metodă de explorare minim invazivă – printr-o incizie chirurgicală (tăietură) la nivelul peretelui abdominal se introduce în abdomen un tub (laparoscopul) care permite vizualizarea directă a organelor intraabdominale, altă incizie chirurgicală se efectuează pentru inserția unui instrument care permite recoltarea de probe (biopsie sau aspirație).

Tratament

  • Tratamentul cu viză curativă – presupune combinarea mai multor metode de tratament,chimioterapia sistemică, intervenție chirurgicală extinsă ce vizează eliminarea tuturor formațiunilor tumorale vizibile macroscopic de la nivelul peritoneului și efectuarea chimioterapiei hipertermice intraperitoneale (HIPEC), pentru a distruge celulele tumorale microscopice;
  • Tratamentul cu viză paleativă – evacuarea ascitei, suport nutrițional și ameliorarea durerii;
  • Chimioterapia sistemică – tratament antitumoral care folosește anumite medicamente în scopul distrugerii celulelor canceroase;
  • Terapia biologică/imunoterapia – utilizează substanțe produse de organism sau sintetizate în laborator, cu scopul întăririi sistemul imunitar în lupta acestuia cu cancerul.