Clasificare

Nu toate cancerele care afectează ficatul sunt considerate cancere ale ficatului. Cancerele care au punct de plecare în altă parte a corpului – cum este la nivelul colonului, plămânului sau sânului- care ulterior se răspândesc la nivelul ficatului se numesc cancere metastatice. Din punct de vedere medical, metastaza reprezintă ultimul stadiu în evoluția unei boli neoplazice spre deces.

În funcție de perioada în care a avut loc debutul leziunilor metastatice față de formațiunea tumorală inițială există două tipuri de metastaze hepatice: sincrone – care se dezvoltă în același timp cu formațiunea tumorală primară sau în perioada de timp următoare îndepărtării chirurgicale a acesteia din urmă sau metacrone – pot apărea într-o perioadă de timp mult mai îndelungată de la realizarea intervenției chirurgicale (de regulă după minim trei ani).

Simptome

  • Manifestările clinice apărute în cazul metastazele hepatice sincrone sunt de cele mai multe ori expresia formațiunii tumorale primare şi mai rar efectele generate de procesul de metastazare tumorală; creșterea în volum a ficatului (hepatomegalie) cu o suprafață nodulară;
  • În cazul în care formațiunile tumorale metastatice determină sindrom de compresiune asupra structurilor din jur (respectiv asupra ductelor biliare) apare icterul tegumentar și scleral (colorația galbenă a tegumentelor şi a sclerei), decolorarea scaunelor, steatoree (grăsimi nedigerate prezente în scaun), urini hipercrome (urină închisă la culoare), prurit (mâncărimi ale pielii), infecții biliare repetate;
  • Scăderea ponderală, fără o cauză aparentă;
  • Influențarea profundă a stării generale;
  • Lipsa poftei de mâncare (inapetență);
  • Febră, transpirații;
  • Greață;
  • Prezența unei colecții lichidiene intraperitoneale (ascita).

Diagnostic

  • Teste de sânge – care pot arăta o funcție anormală a ficatului (coagulograma – timpul de protrombina, numărul de trombocite, probele hepatice – transaminaze, bilirubina, fosfataza alcalină, gama glutamiltransferaza- GGT, proteinele totale, albumina);
  • Dozare marker tumoral alfa feto-proteina, CAE (antigenul carcino-embrionar) ;
  • Teste de imagistică – ecografia abdominală – metodă imagistică neinvazivă și atraumatică, bazată pe ultrasunete, care presupune vizualizarea organelor intrabdominale; se poate utiliza și substanța de contrast;
  • Ecografia intraoperatorie (US) a ficatului care reprezintă aplicarea specifică a tehnicii de ecografie pe durata operației; poate include și utilizarea agenților de contrast pentru a evidenția mai bine nodulii hepatici;
  • Tomografia computerizată (CT) – realizează o serie de imagini detaliate a anumitor regiuni din corp, aceste imagini sunt preluate din diferite planuri; pentru o evidențiere mai bună a regiunii explorate se utilizează substanța de contrast;
  • Rezonanța magnetică nucleară (RMN) – metodă imagistică care se folosește de un câmp magnetic și de pulsuri de radiofrecvență pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe și țesuturi ale corpului omenesc; pentru o mai bună vizualizare se poate utiliza și substanță de contrast.

Tratament

  • Tratamentul chirurgical – rezecția hepatică/hepatectomia – care presupune îndepărtarea părții din ficat unde se afla metastazele, fiind singura cu scop curativ;
  • Terapia ablativă – procedura prin care celule canceroase pot fi omorâte – există mai multe tipuri de ablații: utilizând căldura, laserul, radiații (radioterapia) sau prin injectarea unui tip special de alcool direct în formațiunea tumorală;
  • Chimioterapia – tratament antitumoral, care folosește anumite medicamente în scopul distrugerii celulelor canceroase; aceasta poate fi administrat înainte de tratamentul chirurgical (chimioterapia neoadjuvantă) cu scopul reducerii în dimensiuni a formațiunii tumorale pentru a putea fi ulterior îndepărtată chirurgical sau, poate fi administrat după tratamentul chirurgical (chimioterapie adjuvanta) cu scopul distrugerii celulelor canceroase care ar putea deja fi răspândite în organism;
  • Chemoembolizarea – procedura care presupune introducerea de substanțe citostatice și material embolic la nivelul formațiunii tumorale, după cateterizarea ramurilor segmentare care irigă formațiunea tumorală;
  • Radioterapia – nu este frecvent folosită în metastazele hepatice din cauza rezistenței scăzute a țesutului hepatic la acțiunea radiațiilor ionizante, iradierea prelungită putând determina apariția hepatitei radice;
  • Terapia biologică/imunoterapia – utilizează substanțe produse de organism sau sintetizate în laborator cu scopul întăririi sistemul imunitar în lupta acestuia cu cancerul.