Etiologie și factori de risc

  • Infecția cu Helicobacter Pylori (un tip de bacterie care poate cauza infecții la nivelul stomacului și intestinelor) care netratată corespunzător poate duce la dezvoltarea cancerului gastric;
  • Mutații genetice/modificări anormale la nivelul AND-ului celulelor gastrice;
  • Fumatul;
  • Obezitatea;
  • Consumul de alcool;
  • Expunere ocupațională la toxice (ex. industria cărbunelui și mineritului, otelului etc);
  • Dieta: alimentația bazată pe un aport crescut de sare, alimente conservate, afumate;
  • Istoricul familial de cancer;
  • Un alt tip de cancer în antecedente (cancer de esofag sau limfom non-Hodgkin);
  • Operații în antecedente la nivelul stomacului;
  • Alte afecțiuni medicale la nivelul stomacului care pot creste riscul de a dezvolta un cancer gastric: esofagita (inflamația esofagului datorata refluării acidului gastric în esofag), boala de reflux gastro-esofagian (afecțiune cronică determinată de refluarea conținutului gastric acid din stomac în esofag), esofagul Barett (modificări anormale ale celulelor de la nivelul esofagului), ulcerul gastric (leziuni la nivelul mucoasei gastrice), anemia perniciosă (datorată deficitului de vitamina B12 care nu se absoarbe în mod corespunzător).

Simptome

  • Oboseală (fatigabilitate) sau greutate în respirație, datorată de obicei scăderii globulelor roșii în sânge (anemie);
  • Durere sau disconfort abdominal;
  • Dificultăți la înghițirea alimentelor solide sau lichide (disfagie);
  • Lipsa poftei de mâncare sau senzație de plenitudine/balonare, după ingerarea (înghițirea) unei cantități mici de mâncare;
  • Greață și vărsături persistente;
  • Scădere în greutate, fără o cauză aparentă.

Diagnostic

  • Endoscopia superioară – cea mai frecventă investigație utilizată în diagnosticul cancerului gastric; presupune introducerea prin cavitatea bucala pana la nivelul stomacului, a unui tub subțire (diametrul unui pix), prevăzut cu o camera la capăt, care permite medicului examinator să vizualizeze interiorul stomacului;
  • Biopsie – manoperă care se realizează în timpul efectuării endoscopiei superioare, prin care medicul, recoltează un fragment de țesut din zona cu aspect suspect a stomacului, fragment ce ulterior va fi analizat la microscop;
  • Bariu pasaj – tip special de radiografie care presupune înghițirea unei suspensii de bariu, ce va permite vizualizarea radiologică a esofagului și stomacului;
  • Teste de imagistică – tomografia computerizată (CT) – realizează o serie de imagini detaliate a anumitor regiuni din corp, aceste imagini sunt preluate din diferite planuri; pentru o evidențiere mai bună a regiunii explorate se utilizează substanța de contrast;
  • Teste de sânge – hemoleucograma (numărul de celule roșii, albe, trombocite, hemoglobina-proteina care transporta oxigenul) și biochimia sangvină.

Stadializare

După stabilirea diagnosticului de cancer gastric este necesară continuarea investigațiilor pentru stabilirea gradului de răspândire al cancerului, local, la nivelul stomacului și la distanță, în alte regiuni ale organismului. Stabilirea stadiului cancerului gastric ajută la stabilirea conduitei terapeutice.

În procesul de stadializare se pot utiliza următoarele investigații:

  • Dozarea markerilor serologici tumorali – hCG (gonadotropina corionica umană), CA-125, CAE (antigenul carcino-embrionar);
  • Radiografia toracică a organelor și oaselor toracelui;
  • Ultrasonografia endoscopică – investigație care combină endoscopia cu ecografia, evaluând gradul de infiltrare (invazie din partea tumorii) al peretelui gastric și al organelor învecinate;
  • Tomografia computerizată (CT);
  • Tomografia cu emisie de pozitroni (PET): realizează o imagine ce poate ajuta la decelarea extensiei celulelor canceroase în întregul organism; la această investigație se folosește un radionuclid (glucoza) care se injectează intravenos și se obține o imagine care evidențiază structurile ce utilizează glucoza; celulele neoplazice sunt mai active metabolic și folosesc glucoza mai intens decât celulele normale;
  • Laparoscopia diagnostică – metodă de explorare minim invazivă – printr-o incizie chirurgicală (tăietură) la nivelul peretelui abdominal se introduce în abdomen un tub (laparoscopul) care permite vizualizarea directă a organelor intraabdominale iar prin altă incizie chirurgicală se va introduce un instrument care permite recoltarea de probe (biopsie de țesut sau aspirație lichid intraabdominal).

Stadiile cancerului gastric:

  • Stadiul I – în acest stadiu, tumora este limitată la primul strat din interiorul stomacului, putând fi răspândit și la nivelul unui număr limitat de ganglioni limfatici din vecinătate;
  • Stadiul II – în acest stadiu, cancerul este răspândit mai profund, la nivelul stratului muscular al stomacului, putând de asemenea să fie răspândit la un număr mai mare de ganglioni limfatici;
  • Stadiul III – în acest stadiu, cancerul este răspândit în grosimea tuturor straturilor peretelui gastric, putând fi răspândit și la nivelul organelor învecinate sau, poate fi un cancer care s-a răspândit mai extensiv la nivelul ganglionilor limfatici;
  • Stadiul IV – acest stadiu indică răspândirea cancerului la distanță, în alte regiuni ale corpului.

Tratament

În tratamentul cancerului gastric se pot folosi una sau mai multe din următoarele tipuri de tratament, în funcție de stadiul cancerului:

  • Tratamentul chirurgical – presupune îndepărtarea parțială (gastrectomia subtotală) sau în totalitate a stomacului (gastrectomia totală) plus îndepărtarea limfoganglionilor afectați (limfadenectomie);
  • Chimioterapia – tratament antitumoral, care folosește anumite medicamente în scopul distrugerii celulelor canceroase; aceasta poate fi administrat înainte de tratamentul chirurgical (chimioterapia neoadjuvantă) cu scopul reducerii în dimensiuni a formațiunii tumorale pentru a putea fi ulterior îndepărtată chirurgical sau, poate fi administrat după tratamentul chirurgical (chimioterapie adjuvanta) cu scopul distrugerii celulelor canceroase care ar putea deja fi răspândite în organism; de asemenea, chimioterapia, poate fi folosită ca unic tratament al cancerului gastric, în cazul stadiilor avansate, în vederea ameliorării simptomatologiei;
  • Radioterapia – tratament antitumoral, care folosește raze X de intensitate mare sau alte tipuri de radiații ce sunt capabile să distrugă celulele maligne; poate fi ca în cazul chimioterapiei de doua tipuri: neoadjuvantă sau adjuvantă;
  • Radiochimioterapia – presupune combinarea chimioterapiei cu radioterapia, cu scopul creșterii eficientei acestora;
  • Terapia biologica/imunoterapia – utilizează substanțe produse de organism sau sintetizate în laborator cu scopul întăririi sistemul imunitar în lupta acestuia cu cancerul.