Clasificare

Cancerul colorectal este cancerul care afectează intestinul gros (colonul) sau rectul, având simptome asemănătoare.

Etiologie și factori de risc

  • Vegetații mici sau polipi (excrescente pediculate atașate de mucoasa colonului, respectiv a rectului), care pot suferi în timp modificări canceroase (transformare malignă), dând naștere cancerului colorectal;
  • Sindroame genetice/ereditare (sindromul Lynch – cancerul colorectal ereditar non-polipozic, polipoza familială adenomatoasă – boli ereditare în care intestinul gros este acoperit de polipi);
  • Istoricul medical familial (antecedentele heredo-colaterale) persoanele care au o rudă de grad I cu neoplasm colorectal au un risc crescut de a dezvolta și ei boala;
  • Antecedente personale/istoric de cancer colo-rectal sau polipi;
  • Vârsta > 50 ani;
  • Boli inflamatorii intestinale (boala Crohn sau colita ulcero-hemoragică) cu evoluție îndelungată (mai mult de 10 ani);
  • Radioterapia abdomenului și pelvisului;
  • Dieta alimentară (alimentație bogată în grăsimi și săracă în fibre);
  • Diabetul zaharat;
  • Fumatul și alcoolul;
  • Obezitatea;
  • Stilul de viață sedentar.

Simptome

  • Modificări ale tranzitului intestinal, diaree/constipație sau modificări ale consistenței scaunului, care durează de mai mult de 4 săptămâni;
  • Sângerare rectala/sânge în scaun, scaune închise la culoare (melenă);
  • Disconfort abdominal persistent, sub formă de crampe, balonare sau durere;
  • Senzație de defecație incompletă;
  • Oboseală accentuată (fatigabilitate);
  • Slăbire în greutate, fără o cauză aparentă.

Diagnostic

  • Tușeul rectal este o examinare de rutină în care medicul examinează digital regiunea anală și rectul, putând identifica cu ușurință: sângerarea activă apărută la acest nivel, durere rectală în momentul tușeului sau o formațiune tumorală;
  • Teste de sânge – hemoleucograma (numărul de celule roșii, albe, trombocite, hemoglobina-proteina care transportă oxigenul) și biochimia sangvină;
  • Testul de sângerare ocultă, prin care se identifică sângerările microscopice de cauza intestinală, testul se efectuează prin examinarea scaunul;
  • Endoscopia digestivă inferioară/colonoscopia – presupune introducerea unui tub prevăzut la capăt cu o cameră, tubul se introduce prin anus, se ascensionează în colon până la nivelul ultimei părți a intestinului subțire;
  • Biopsie – manoperă ce se realizează în timpul efectuării endoscopiei superioare, prin care medicul, recoltează un fragment de țesut din zona cu aspect suspect a colonului/rectului, fragment ce ulterior va fi analizat la microscop;
  • Tomografia computerizată (CT) – realizează o serie de imagini detaliate a anumitor regiuni din corp, aceste imagini sunt preluate din diferite planuri; pentru o evidențiere mai bună a regiunii explorate se utilizează substanța de contrast.

Stadializare

După stabilirea diagnosticului de cancer colo-rectal este necesară continuarea investigațiilor pentru stabilirea gradului de răspândire al cancerului: local, la nivel colo-rectal și la distanță, în alte părți ale corpului. Stabilirea stadiului cancerului colo-rectal ajută la stabilirea conduitei terapeutice.

În procesul de stadializare se pot utiliza următoarele investigații:

  • Dozarea markerilor serologici tumorali: CAE (antigenul carcino-embrionar);
  • Ecografia abdominală – metodă imagistică neinvazivă și atraumatică, bazată pe ultrasunete, care presupune vizualizarea organelor intrabdominale, indicată în cazul în care se suspicionează determinări secundare hepatice;
  • Radiografia toracică, a organelor și oaselor toracelui;
  • Tomografia computerizată (CT);
  • Rezonanța magnetică nucleară (RMN) – metodă imagistică care se folosește de un câmp magnetic și de pulsuri de radiofrecvență pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe și țesuturi ale corpului omenesc; pentru o mai bună vizualizare se poate utiliza și substanță de contrast.

Stadiile cancerului colo-rectal

  • Stadiul I – cancerul este localizat la nivelul stratului intern, profund (mucoasei) colonului/rectului, fără a depăși însă peretele colonului/rectului;
  • Stadiul II – cancerul a invadat peretele colonului/rectului fără însă a invada ganglionii limfatici din vecinătate;
  • Stadiul III – cancerul a invadat ganglionii limfatici din vecinătate, fără a invada însă alte regiuni ale corpului;
  • Stadiul IV – cancerul s-a răspândit la distanță, la nivelul altul organelor – de exemplu la nivelul ficatului sau plămânilor.

Tratament

În tratamentul cancerului colo-rectal se pot folosi una sau mai multe din următoarele tipuri de tratament, în funcție de stadiul cancerului:

  • Tratament endoscopic – daca cancerul este localizat la nivelul unui polip de mici dimensiuni, fără a-l depăși, într-un stadiu incipient, acesta se poate rezeca în timpul efectuării colonoscopiei; în cazul polipilor de mari dimensiuni, poate fi necesară și rezecția unei părți din mucoasa colonului/rectului, manoperă denumită, rezecție endoscopică mucozală;
  • Tratament chirurgical – colectomia parțială – această procedură presupune îndepărtarea unei părți din colon care conține formațiunea tumorală și o porțiune de țesut sănătos de o parte și alta a cancerului + rezecția ganglionilor limfatici afectați (limfadenectomie). În funcție de stadiul cancerului și condițiile în care s-a efectuat intervenția (urgență sau programată) chirurgul va reface sau nu continuitatea digestivă prin sutura capetelor colonului sau rectului fie prin sutură manuală sau mecanică. Când nu este posibilă refacerea continuității digestive, din varii motive (stare biologica precară a pacientului, cancer avansat) se realizează o stoma, care presupune efectuarea unei incizii la nivelul peretelui abdominal cu sutura capătului intestinului liber la acest nivel, materiile fecale fiind eliminate la exterior și colectate într-un recipient din plastic special. Stoma poate fi temporară (până la vindecarea intestinului), refacerea continuității digestive realizându-se ulterior, într-un alt timp operator sau poate fi permanentă când este rezecat colonul sau rectul în totalitate ori starea pacientului nu permite reintegrarea în tranzit;
  • Chimioterapia – tratament antitumoral, care folosește anumite medicamente în scopul distrugerii celulelor canceroase; aceasta poate fi administrat înainte de tratamentul chirurgical (chimioterapia neoadjuvantă) cu scopul reducerii în dimensiuni a formațiunii tumorale pentru a putea fi ulterior îndepărtată chirurgical sau, poate fi administrat după tratamentul chirurgical (chimioterapie adjuvanta) cu scopul distrugerii celulelor canceroase care ar putea deja fi răspândite în organism; de asemenea, chimioterapia, poate fi folosită ca tratament unic al cancerului colo-rectal în cazul stadiilor avansate, în vederea ameliorării simptomatologiei;
  • Radioterapia – tratament antitumoral, care folosește raze X de intensitate mare sau alte tipuri de radiații ce sunt capabile să distrugă celulele maligne; poate fi ca în cazul chimioterapiei de doua tipuri: neoadjuvantă sau adjuvantă;
  • Radiochimioterapia – presupune combinarea chimioterapiei cu radioterapia, cu scopul creșterii eficientei acestora;
  • Terapia biologică/imunoterapia – utilizează substanțe produse de organism sau sintetizate în laborator cu scopul întăririi sistemul imunitar în lupta acestuia cu cancerul.